Înainte de a vorbi despre „costuri”, „aberații” sau „drepturi prea multe”, poate ar trebui să ne amintim că în spatele sistemului feroviar există oameni.
Oameni care pleacă noaptea de acasă, care lucrează în weekenduri și sărbători, care poartă zilnic responsabilitatea siguranței a mii de călători și care au ținut acest sistem în viață inclusiv atunci când era abandonat de cei care trebuiau să îl conducă.
Rolul unui politician nu este doar să facă calcule economice, ci și să înțeleagă responsabilitatea umană față de cei care muncesc și își dedică viața unui sistem strategic.
Respectul pentru oameni nu ar trebui să devină niciodată o problemă de negociere.
Referitor la obiecția de neconstituționalitate menționată în postare privind art. 11 alin. (3) din Legea nr. 195/2020 privind Statutul personalului feroviar, considerăm necesare câteva clarificări:
Principiul securității juridice și protecția drepturilor câștigate
Menținerea efectelor unui contract colectiv de muncă până la încheierea unui nou contract nu reprezintă o anomalie juridică, ci o soluție folosită și în alte sisteme de drept pentru:
• evitarea unui vid normativ;
• protejarea drepturilor salariaților;
• asigurarea continuității relațiilor de muncă.
Această abordare este compatibilă cu prevederile Constituției privind:
• dreptul la muncă și protecția socială a muncii;
• principiul securității juridice;
• protecția unui nivel de trai decent.
Compatibilitatea cu libertatea contractuală
S-a invocat ideea că menținerea temporară a efectelor contractului colectiv ar afecta libertatea negocierii colective.
Totuși, legiuitorul poate stabili reguli aplicabile perioadei dintre două contracte colective pentru a preveni dezechilibre majore și situații abuzive. Măsura nu blochează negocierea unui nou contract și nu introduce drepturi suplimentare, ci doar menține temporar drepturile deja existente.
Principiul proporționalității
Măsura este:
• temporară;
• limitată până la încheierea unui nou contract colectiv;
• necesară pentru stabilitatea relațiilor de muncă;
• fără a afecta esențial libertatea de negociere a părților.
Concluzia este una simplă:
Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 195/2020 beneficiază de o prezumție solidă de constituționalitate, deoarece protejează stabilitatea relațiilor de muncă, evită un vid legislativ și menține un echilibru rezonabil între drepturile salariaților și libertatea negocierii colective.
Într-un stat de drept, protecția muncii și respectul pentru oamenii care țin în funcțiune un sistem strategic nu ar trebui transformate într-o temă de atac politic.
Cătălin Drulă
Un articol de lege din 2020, marca PSD, ne costă 37 de milioane lei pe lună la Metrorex. Articolul e neconstituțional și azi am depus lege de abrogare, împreună cu colegul meu Alin Stoica.
Haideți să vă explic.
Contractul Colectiv de Muncă (CCM) la Metrorex e expirat din decembrie. Toate sporurile fantastice de care ați auzit la această companie se plătesc în baza CCM: spor de noapte, spor de subteran, spor de fidelitate, spor de zile festive și altele.
Dacă Metrorex ar fi orice altă companie de stat sau privată, nu una din sectorul feroviar, azi când vorbim în luna mai, sporurile nu ar mai fi plătite și angajații ar primi doar salariul de bază.
Dar în 2020, cu câteva luni înainte de alegeri PSD a dat o bombă electorală populistă: Statutul Feroviarului. O lege care, printre multe altele, specifică că în domeniul feroviar dacă expiră CCM-ul, drepturile salariaților prevăzute în contractul expirat continuă să se aplice. Asta afectează atât companiile de stat (ca Metrorex, CFR SA, CFR Călători) cât și pe cele private din acest domeniu.
E o prevedere evident neconstituțională, dar nu a fost controlată niciodată din acest punct de vedere. Legea dialogului social spune clar că durata CCM este determinată, de maxim 2 ani. Toate argumentele le găsiți în motivare (link în comentarii).
Dar să revenim la cazul Metrorex. Ne-au costat pe luna aprilie salariile de bază 40 de milioane și sporurile 37 de milioane. Dacă acest articol n-ar exista, am fi plătit cu 37 de milioane de lei mai puțin pe aprilie.
Ca idee, creșterea de tarif de la 5 la 7 lei călătoria ar aduce doar aproximativ 8 milioane de lei pe lună. De 4-5x mai puțin decât sporurile plătite lunar de noi toți.
Da, de noi toți, pentru că cheltuielile cu personalul de la Metrorex sunt susținute în întregime din subvenția plătită de toți românii. Ca idee, pe anul acesta sunt estimate la 1093 milioane (1,093 miliarde).
Sper să avem susținere în Parlament să abrogăm această prevedere aberantă. Cât despre Metrorex, este absolut incorect ca românii să plătească costul (pe care-l estimez la sute de milioane pe an) ineficienței și al risipei unei companii capturate de sindicate implicate în activități ilegale.
Sursa: Î… – Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane | Facebook